Clavecinissimo – anulat – Bucharest Early Music Festival
Clavecinissimo – anulat

Clavecinissimo – anulat

Starts from: noiembrie 12, 2016

Start Time 7:00 pm

Muzeul Național de Artă al României, Sala „Auditorium”

Anunțăm o schimbare de ultim moment în program: evenimentul de gală Clavecinissimo (12 noiembrie, Sala Auditorium a MNAR) va fi reprogramat pentru o dată ulterioară Festivalului.

Această schimbare este determinată de condiții obiective, independente de eforturile de organizare. În compensare, posesorii biletelor sunt bineveniți la oricare dintre concertele din programul festivalului. De asemenea, contravaloarea biletelor achiziționate poate fi rambursată. Vă mulțumim pentru înțelegere și vă așteptăm cu mare drag la concertele ce vor urma!

Sâmbătă, 12 noiembrie 2016, ora 19.00, la Muzeul Național de Artă al României, Sala „Auditorium”, în cadrul seriei de evenimente intitulată “Movie Gala for Clavecinissimo”, va avea loc un concert pentru restaurarea clavecinului istoric Ruckers – Taskin aflat, în patrimoniul Muzeului Național Peleș.

Pentru solicitări vă rugăm să ne scrieți pe adresa office@medievalpraxis.ro sau să ne sunați la telefonul afișat în pagina de contact. Mulțumim pentru înțelegere!

Cântăm pentru clavecinul istoric francez de la Peleş iar el va cânta din nou pentru noi!

Încă unul dintre foarte puţinele instrumente istorice din România e pe cale să revină la viaţă. Iată povestea fascinantă a unui instrument construit în Olanda, la 1621 de Ruckers şi reconstruit în Franţa, în 1772 de Taskin! Creaţie a lui Andreas Ruckers, instrumentul a fost definitivat în anul 1621 într-unul din atelierele din Antwerp. Vestiţi maeştri ai clavecinelor, membrii familiei Ruckers s-au remarcat în mod absolut în acest domeniu, în perioada secolelor XVI – XVII. Pentru valoarea sa inestimabilă, după un secol şi jumătate, clavecinul a ajuns în atelierul vestitului Pascal Taskin care a readus instrumentul la viaţă transformându-l într-un autentic clavecin francez cu două manuale şi patru registre. Pascal Taskin a preluat și continuat tradiția impusă de Blanchet. Pentru calitățile sale, Taskin a fost admis în breasla constructorilor de clavecine în același an în care a preluat atelierul lui Nicolas Blanchet. Şi tot atunci a primit distincţia „facteur des clavessins du Roi”, ceea ce era nu doar o mare onoare la vremea respectivă ci și dovada supremă a încrederii pe care Regele Ludovic al XV-lea o avea față de el. Instrumentul s-a aflat iniţial în proprietatea familiei regale a Franţei după care a fost primit în dar de Prinţesa Elisabeta, viitoarea soţie a Regelui Carol I al României. Expertizarea instrumentului a fost făcută în anul 2015 de specialişti în diverse domenii: Prof. Ketil Haugsand (Germania) – mecanisme şi părţi rezonatorii, Dr. Vera de Bruyn Oubooter (Norvegia) – stare generală şi abordări de conservare, Dr. Roxana Rădvan – investigaţii prin utilizarea tehnicilor laser, Mihai Covaci – pictură, lemn. În urma expertizării s-a constatat că instrumentul are nevoie de reparaţii urgente dar că el va putea cânta din nou. Două nume legendare şi câteva secole de muzică într-un singur clavecin! Și pentru că dorim să readucem la viață un clavecin francez, ce alt repertoriu se potrivea mai bine? Vă prezentăm în această seară spectacolul „Rameau, le musicien du Roi”, un spectacol de muzică franceză și dans baroc. Jean-Philippe Rameau (1683-1764) este compozitorul care a dus armoniile baroce pe culmile sublimului, creând pentru ascensiunea puterii regalității franceze, într-o epocă în care aceasta cucerise întinse teritorii în Lumea Nouă și fondase un puternic imperiu, ”acompaniament” muzical pe măsură. Și el, dar și rivalii săi, muzicieni ca Antoine Forquerai, Francois Couperin, Marain Marais, ca și înaintașul său, scăpărătorul Jean-Baptiste Lully, pasionalul muzician italian al lui Ludovic al XIV-lea, „Regele Soare”, creau pentru o curte strălucitoare, unde domnea supremul bun gust, pentru un rege căruia supușii îi confereau toate atributele unor zeități din pantheonul antic grecesc. El era astrul suprem, Soarele, Apollo zeul frumuseții, al serenității și al luminii, civilizatorul popoarelor primitive, „sălbatice”, nou cucerite. Așadar, curentul Baroc a însemnat cornul abundenței revărsat în toate artele: muzică, dans, arte plastice, arhitectură nemaivorbind de arta vestimentației, de arta conversației, sau de arta culinară. Chiar și arta amorului a fost dusă pe noi culmi ale seducție și plăcerii, încât chiar Ovidiu, poetul antic, autorul tratatului „Ars amandi”, era deja „expirat”. Curtezanii și-au înălțat perucile și și-au înmulțit numărul volanelor de pe jabou și de la manșetă, și-au rafinat manierele galante și, cu deosebire, și-au ascuțit simțul politic; curtezanele s-au perfecționat în arta seducției și a persuasiunii, precum și în cea a gătelilor și sulemenelilor, încât și antica regină Cleopatra ar fi pălit de invidie; și, cu toții și-au rafinat intrigile, până la paroxism. Metresele regale, femei extravagante, frumoase, capricioase, dar foarte cultivate și instruite, erau păzitoarele complicatelor noduri și semne ale grațiilor sau dizgrațiilor în care picau aristocrații de la Curte (Madame de Pompadour a rămas legendară în acest sens, pentru picanteria poveștilor care amestecau amorul cu politica internațională a Franței). Pentru a întreține fastul de la Curte și cultul personalității extravaganților regi, flota regală aducea în porturile de la Ocean si din Mediterana cele mai scumpe mirodenii și parfumuri, cele mai prețioase mătăsuri, catifeluri și brocarturi. Splendoarea și rafinamentul erau cuvintele de ordine în epocă, începând de la sunetele care umpleau încăperile somptuoase ale Palatului Versailles, și până în grădinile sale, unde fântânile arteziene cântau, și ele, umplând aerul, alături de miresme. Arta interpretării vocale, îmbogățite ulterior cu noi valențe, de vocile acelor„castrati” (Farinelli), a rămas, și ea, de referință. Barocul este, așadar, etalonul supremului rafinament în toate artele, iar Rameau, muzicianul a doi regi, Ludovic al XIV-lea (cu o lungă domnie, de 72 de ani) și Ludovic al XV-lea, a fost cel care a dus în muzica franceză barocul la culmile sale cele mai de sus. Hmmm… o fi fost bine de trăit pe atunci? N-o s-o aflăm niciodată pe propria piele!… Căci, iată, în 1789, a venit și decăderea, și toată această splendoare s-a stins, iar acea lume aristocratică ce se închina zeului ”Bun Gust” a sfârșit brutal și sângeros sub ghilotină, la Marea Revoluție Franceză. Istoria artelor a continuat cu austerul Iluminism, supușii regelui au devenit cetățenii revoluției, care s-au pricopsit cu „Declarația Drepturilor Omului”. Un mare pas înainte, desigur, pentru civilizația umană. Să ne plimbăm, deci, în seara aceasta, împreună, prin galeria portretelor emblematice ale epocii numite Baroc, și să punem toate reflectoarele pe figura marcantă a lui Jean-Philippe Rameau, „Le Musicien des Rois”, cum era numit la Curtea Franței. Să ne transpunem puțin în lumea aceasta strălucitoare, demult apusă, dar a cărei strălucire, rafinament și criterii estetice au învins veacurile și au ajuns, iata, până la noi! Nu ne face rău puțin protocol în viețile noastre, nu-i așa?!?…

Program

Jean Philippe Rameau (1683 – 1764)
Entrée
Ouverture – Edition intégrale – Les Indes Galantes – Balet, reduit a quatre grands concerts (1735/36) Entrée des quatre Nations dans la Court d’Hébé – Edition intégrale – Les Indes Galantes – Balet, reduit a quatre grands concerts (1735/36)
Tabloul 1: O lume a stărilor de spirit
L’Agaçante – Pièces de Clavecin en Concerts 1741 – Deuxième Concert
L’Indiscrète – Pièces de Clavecin en Concerts 1741 – Quatrième Concert
La Timide – 1er Rondeau – 2e Rondeau – Pièces de Clavecin en Concerts 1741 – Troisième Concert Tabloul 2: Rafinamentul portretelor
La Livri – Pièces de Clavecin en Concerts 1741 – Premier concert
La Rameau – Pièces de Clavecin en Concerts 1741 – Quatrième Concert
La Marais – Pièces de Clavecin en Concerts 1741 – Cinquième Concert
La Forqueray – Pièces de Clavecin en Concerts 1741 – Cinquième Concert
Tabloul 3: Capriciile lui Louis
Entrée des quatre Nations dans la Court d’Hébé – Edition intégrale – Les Indes Galantes – Balet, reduit a quatre grands concerts (1735/36)
1er Menuet – 2e Menuet – Pièces de Clavecin en Concerts – Deuxième Concert
La Pantomime – Pièces de Clavecin en Concerts – Quatrième Concert
1er Tambourin – 2e Tambourin – 1er Tambourin – Pièces de Clavecin en Concerts – Troisième Concert

Csilla Juhász / Anamaria Juhász – dans baroc
Melinda Béres / Mircea Ionescu – vioară barocă
Raluca Enea – clavecin

Biletele și abonamentele sunt disponibile în rețelele Eventim (online sau în magazinele Germanos, Orange, Vodafone, Domo, librăriile Cărturești, Humanitas), Myticket (online sau în magazinele Diverta) și www.kompostor.ro.