Marcel Ponseele și Bram Nolf prezintă „Obolution” – Bucharest Early Music Festival
Marcel Ponseele și Bram Nolf prezintă „Obolution”

Marcel Ponseele și Bram Nolf prezintă „Obolution”

Starts from: noiembrie 1, 2016

Start Time 7:00 pm End Time8:00 pm

Palatul Bragadiru

Marcel Ponseele și Bram Nolf prezintă concertul „Obolution” alături de ansamblul “Il Gardellino” la Palatul Bragadiru, marți, 1 noiembrie 2016, ora 19:00, în prima zi a Festivalului de Muzică Veche București.

Artiști

Marcel Ponseele este originar din Belgia. A urmat studiile de interpretare instrumentală la conservatoarele din Bruxelles, Bruges și Ghent. În timpul studenției s-a îndreptat către oboiul baroc iar rezultatele nu au întârziat să apară: în anul 1981 a fost câștigătorul concursului de interpretare de muzică veche de la Bruges. Unanim recunoscut drept unul dintre cei mai importanți instrumentiști de muzică barocă, Marcel Ponseele a fost numit de dirijorul Philippe Herreweghe: „cel mai strălucit oboist din lume”. Ponseele este considerat un lider muzical de renume internațional. Este fondatorul și unul dintre conducătorii muzicali ai ansamblului baroc Il Gardellino și a condus de-a lungul carierei numeroase alte formații camerale sau orchestrale. Urmând tradiția barocă, Ponseele dirijează și interpretează solo în același timp, făcând parte din acea categorie a muzicienilor geniali, cu personalitate complexă. Repertoriul său cuprinde nu doar nume faimoase ale Barocului ca Bach, Vivaldi, Händel sau Telemann, dar și compozitori mai puțin cunoscuți, cum ar fi Johann Gottlieb Graun, Christoph Schaffrath sau Ernst Eichner. Ponseele trece și dincolo de Baroc, adăugând lucrări de Mozart, Beethoven, Reinecke, Piazzolla. Ponseele are în palmares numeroase albume audio înregistrate în compania unor importante formații de muzică barocă din Europa, pentru diferite case de discuri precum Passacaille, Erato, BIS, Harmonia Mundi, Accent. Ponseele interpretează de obicei pe intrumente istorice, preferatele sale fiind copii după instrumentele de secol XVIII.

Bram Nolf s-a născut în anul 1970. La vârsta de 16 ani a început studiul oboiului sub îndrumarea lui Paul Beelaerts la Conservatorul Municipal din Bruges, unde a obţinut şi o distincţie din partea guvernului belgian, pentru meritele sale. Şi-a continuat studiile apoi la Conservatorul din Ghent unde a obţinut cinci premii şi apoi certificatul de pedagog, în cadrul Institutului din Leuven. Se perfecţionează apoi, la clasa profesorului Emanuel Abbühl, la Conservatorul din Rotterdam, în cadrul secţiei de interpretare şi obţine Diploma de onoare. A urmat cursuri de specializare sub îndrumarea profesorilor Lothar Koch, David Walter şi Heinz Holliger. Pe parcursul studiilor, a fost selecţionat în componenţa unor importante orchestre de tineret: World Youth Orchestra, orchestra Schleswig Holstein Music Festival şi Gustav Mahler Youth Orchestra unde a evoluat sub bagheta dirijorilor Kurt Sanderling, Herbert Blomstedt, Pierre Boulez şi Claudio Abbado. Ca oboist profesionist a debutat în Orchestra Simfonică Flamandă unde a deţinut postul de corn englez – solo, pentru o perioadă de trei ani. La finalul anului 1999 s-a transferat, pe acelaşi post, în Orchestra Naţională a Belgiei. Ca solist, a evoluat în compania unor ansambluri precum Collegium Instrumental Brugense, I Fiamminghi, Il Novecento, Dutch Ballet Orchestra, the New Flemish Symphony Orchestra, Prima la Musica şi l’Orchestre Royal de Chambre de Wallonie. Bram Nolf nu interpretează doar repertoriul standard de oboi ci şi lucrări aparținând creației contemporane. Astfel, el a fost interpretul în primă audiţie al Concertului pentru oboi pe care Hans Van Daele i l-a dedicat, în anul 2004 sau al Concertului pentru oboi al lui August Verbesselt (2005). Împreună cu harpista Eline Groslot, cântă în duetul Less is More, ansamblu care cochetează nu doar cu muzica de cameră ci şi cu alte domenii precum artele plastice, teatrul sau literatura. Bram Nolf predă oboi modern şi corn englez la Conservatorul din cadul Universităţii Ghent.

Context

Pe parcursul concertului din această seară, oboiştii Marcel Ponseele şi Bram Nolf vor aduce în atenţie lumea instrumentului cu ancie dublă: oboiul. Marcel Ponseele s-a specializat în interpretarea pe oboi istoric şi este totodată şi constructor de oboaie după modele istorice de secol XVIII. Bram Nolf este oboist modern şi este solist – corn englez al Orchestrei Naţionale din Belgia. Într-o atmosferă foarte relaxată, ei vă vor istorisi povestea instrumentelor lor, începând de la primele experimente cu bucăţi de trestie ale păstorilor, continuând cu instrumentul de suflat al perioadei Evului Mediu, cu muzica de cameră a perioadei Barocului şi vor ajunge în timpurile noastre la oboiul modern utilizat în orchestra simfonică. Ei vor prezenta publicului şi celelalte instrumente din familia oboiului, oboe d’amore, oboe da caccia, cornul englez. Istoric: Oboiul obişnuit a apărut pentru prima dată în perioada de mijloc a secolului al XVII-lea şi era cunoscut sub denumirea „hautbois”. Această denumire fusese utilizată şi în cazul predecesorului său denumit shawm. Principala diferență între aceste două instrumente era aceea că shawm-ul era utilizat ca instrument de exterior iar „hautbois” era utilizat în interior, împreună cu instrumentele de coarde. Originea exactă şi locul apariţiei oboiului sunt destul de incerte. Michel de la Barre, de exemplu, în Memoriile sale atribuie un rol extrem de important în apariţia şi evoluţia instrumentului, membrilor familiilor Philidor şi Hotteterre, recunoscuţi în Franţa atât ca muzicieni cât şi ca extraordinari constructori de instrumente muzicale. Oboiul s-a răspândit rapid în întreaga Europă, inclusiv pe teritoriul Marii Britanii unde se găsea sub diverse denumiri: „hautboy”, „hoboy”, „hautboit”, „howboye” şi alte câteva variante similare denumirii franceze. Acesta era principalul instrument melodic în formaţiile muzicale militare, până când a fost înlocuit treptat de clarinet. Instrumentul denumit astăzi „oboi baroc” este în majoritatea cazurilor construit din lemn de buxus şi are trei clape: una principală şi două laterale (clapele laterale sunt adesea dublate cu scopul de a oferi instrumentistului posibilitatea de a le acţiona fie cu mâna dreaptă, fie cu cea stângă). Pentru obţinerea unei frecvenţe sonore mai înalte, instrumentistul 8 9 trebuie să sufle cu mai multă putere sau să mărească coloana de aer pentru a atinge următorul sunet armonic. Frecvenţa sunetului la (din octava I) din zilele noastre este de 440 Hz. În secolul al XVII-lea instrumentele cu coarde cântau la frecvenţa de 465 Hz. Pentru obţinerea unui timbru mai cald şi generos, constructorii au redus frecvenţa sonoră la 392 Hz. (adică un ton mai jos decât cea folosită astăzi). Acesta era aşa numitul „Tiefkammerton”, ideal pentru practica muzicală camerală. Ei au construit însă şi oboaie la frecvenţa de 415 Hz. ceea ce făcea posibilă interpretarea de piese cu acompaniament de orgă de biserică. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, frecvenţa sunetului la a urcat până spre 430 Hz. Aceasta a condus la necesitatea construcţiei unui alt tip de instrumente, cu un diametru mai mic al tubului şi cu mai multe clape. Clapele erau utilizate pentru interpretarea mai facilă a ornamentelor şi în realizarea legato-ului. Acest nou tip de oboi a fost dezvoltat ulterior, pe parcursul secolului al XIX-lea de membrii familiei Triebert din Paris. Folosind un instrument construit de Boehm drept sursă de inspiraţie pentru experimentele lor, Guillaume Triebert împreună cu cei doi fii ai săi Charles şi Frederic au inventat un sistem foarte complex de clape, superior ca funcţionalitate. O altă variantă de oboi ce utiliza un sistem de găuri, numit „oboiul Boehm”, a fost folosit în ansamblurile militare din Europa, pe parcursul secolului XX, dar aproape niciodată în practica muzicală cultă. Parizianul F. Lorée a fost cel ce a adus noi îmbunătăţiri de construcţie oboiului modern iar acestea au fost continuate pe parcursul secolului XX. Cu toate acestea, oboiul modern nu a înregistrat progrese spectaculoase de-a lungul ultimelor decenii. Modelul standard de oboi modern are o deschizătură conică, de mici dimensiuni şi este de cele mai multe ori confecţionat din lemn de grenadilla; unii constructori folosesc dalbergia sau abanos. Alte instrumente ce aparţin familiei oboiului sunt oboe d’amore, cornul englez sau Heckelphone.
(Marcel Ponseele, traducerea în limba română: Raluca Enea).

Program

Cântec tradițional, sec. XVI, pe Schalmey Shawn
Benjamin Britten (1913 – 1976) – „Pan” prima metamorfoză după Ovidiu, pentru oboi solo
Georg Philipp Telemann (1681 – 1767) – Triosonata pentru oboi baroc, clavecin obligat și basso continuo Jacob ter Veldhuis (n. 1951) – „The Garden of Love” pentru oboi și înregistrare
Georg Philipp Telemann (1681 – 1767) – din colecția „Der getreue Musikmeister” – „Napolitana” pentru oboi d’amore și basso continuo
Georg Philipp Telemann (1681 – 1767) – „Triste “ pentru oboi da caccia și basso continuo
Joseph Jongen (1873 – 1953) – „Mediation” pentru corn englez și pian
Joseph Jongen (1873 – 1953) – din suita a treia pentru violoncel, Bourrée 1 și 2
Steven Prengels (n. 1978) – “ Nachtmusik” un aforism pentru oboi d’amore, corn englez, violoncel și pian

Il Gardellino:

Marcel Ponseele: oboi baroc, oboi d’amore, oboi da caccia
Bram Nolf: oboi, corn englez
Ira Givol: violoncel
Guy Penson: clavecin, pian

Seria de concerte Early Music Winds propune continuarea mini-stagiunii Early Music Strings din 2015. Cunoscute sub termenul generic ”winds”, instrumentele de suflat au însoțit practica muzicală încă din Antichitate. În curentul european ”Early music” ele sunt protagonistele recitalurilor solistice sau camerale și conferă sonorități grandioase orchestrei baroce.

Festivalul de Muzică Veche București are loc în perioada 1 – 28 noiembrie și cuprinde trei serii de concerte și evenimente alternative: Early Music Winds, un proiect realizat în colaborare cu ansamblul Il Gardellino și cu sprijinul Koninklijk Conservatorium Brussel, Movie Gala și Clavecinissimo, un proiect dedicat strângerii de fonduri pentru restaurarea clavecinului Ruckers – Taskin și seria Baroque Concerts desfășurată în trei săli distincte pe parcursul a șase concerte.

Biletele și abonamentele sunt disponibile în rețelele Eventim (online sau în magazinele Germanos, Orange, Vodafone, Domo, librăriile Cărturești, Humanitas), Myticket (online sau în magazinele Diverta) și www.kompostor.ro.

Ticket Type Total Tickets Tickets Deadline Price
tes 20 5 55