România. 100 de minute – Bucharest Early Music Festival
România. 100 de minute

România. 100 de minute

Starts from: 18 decembrie 2000

Start Time 19:00 End Time20:30

Palatul Suțu

Duminică, 9 decembrie 2018, ora 19, Palatul Suțu

 

O călătorie sonoră prin România de acum 100 de ani, de la Nistru până aproape de Tisa și din Maramureș până la Dunăre – aceasta este propunerea grupului Trei Parale pentru ediția din acest an a Festivalului de Muzică Veche București.

 

Program:

Până când nu te iubeam
Două dansuri muntenești
Gruia lui Novac
Vară, vară primăvară
Ce cați mândro pe Muscel
Leliță Cârciumăreasă și Lung îi drumu Gorjului
Pe picior
Zicala după cimpoi
Învârtita și Hațegana
De botă și Cimpoiască din Bicaz
Hei tu mândriorule și Bărbătescul
Paharel cu florișele
Bătrâneasca de la Gura Putnei
Hora boierească de le Săveni
Chiftilăreasa
Două hore de la Săveni
Hai, bărbate, la băut și Colacul
Hore de la Paltin
Ah! A mea iubită floare și Geamparaua de la Dăeni
Sârba Amara și Arză-l focu dascăl
Lume, lume
Sârba lui Pompieru
Hora Șapte scări

Interpreți:
Florin Iordan: cobză, cimpoi, fluier fără dop, caval, dobă (violoncel percutat)
Daniel Pop: voce, fluier, tilincă, drâmbă, dairea
Mihai Balabaș: vioară
Beatrice Iordan: cobză, voce, zongoră, gordună (contrabas mic)

Marea Unire avea să aducă împreună regiuni cu istorii diferite, dar în care românii reușiseră să își păstreze cultura și să-și creeze o identitate națională. Muzicile tradiționale ale românilor, deși cu particularități locale însemnate, prezintă trăsături fundamentale împărtășite, fiind asemenea unei frumoase ramificații pornite dintr-un trunchi comun. Concertul dorește să evidențieze cu ocazia Centenarului Marii Uniri această „unitate în diversitate” a folclorului românesc.

Repertoriul spectacolului România. 100 de minute este alcătuit cu ajutorul unor culegeri vechi de folclor de la începutul sec. al XX-lea, realizate printre alții de Constantin Brăiloiu, Tiberiu Brediceanu, Béla Bartók, Dimitrie Vulpian. Grupul va prezenta pe scenă o uimitoare varietate de instrumente: fluiere de toate felurile (fluier obișnuit, fluier gemănat, fluier fără dop, caval), drâmbă, cimpoi (2 tipuri diferite), țiteră, dobă (violoncel popular percutat) în acompaniament de cobză, vioară, contră, contrabas, diverse instrumente tradiționale de percuție (dairea, tobă, tobă mare cu cinel). Desfășurarea artistică atinge câteva puncte esențiale ale culturii tradiționale românești: doina și Miorița, fiind prezentate și țâpuritura oșenească, balada lui Iancu Jianu, cântecul de pahar basarabean sau cântecul de dragoste. Programul aduce laolaltă muzici din toate provinciile istorice alăturate acum 100 de ani prin Marea Unire, prin diferite zone etnografice reprezentative: Mărginimea Sibiului, Țara Vrancei, Ținutul Buzăului, Alba, Arad, Tulcea, Neamț, Muscel, Olt și Romanați, Suceava, Botoșani, Teleorman, Cluj, Strășeni, Edineț, Cahul (astăzi în Republica Moldova), dar și din afara granițelor (muzicile românilor din Timok-Serbia și Transnistria).

Muzica din concert va fi însoțită de explicații și povestiri realizate de Florin Iordan, cercetător la Muzeul Național al Țăranului Român, interpret și coordonator al grupului Trei Parale.

TREI PARALE

Grupul Trei Parale este unul unic în peisajul muzical românesc. Prin abordarea cât se poate de serioasă, etnomuzicologică, a unor muzici în bună parte uitate, sau transformate de-a lungul veacurilor în cu totul altceva, grupul reușește să se situeze într-o zonă care atrage un public variat, de la profesioniști, până la amatorii de curiozități cu o savoare exotică.

Inițiatorul și liderul acestui proiect este Florin Iordan, cercetător la Muzeul Țăranului Român. El este acela care a oferit grupului traiectul pe care îl urmează și în prezent; această cale presupune o amănunțită cercetare a surselor scrise din epocă, a înregistrărilor audio de pe cilindri de ceară Edison sau a altor materiale, și chiar muncă de cercetare în teren, care reprezintă baza fiecărui concert marca Trei Parale.

Activitatea grupului este una bogată și diversă și include participări la festivaluri medievale de muzică veche sau teatru, atât în țară cât și în străinătate. De asemenea, artiștii au apărut și în numeroase emisiuni televizate și au contribuit la coloana sonoră a unor filme precum Povestea lui Bucur (regizor Aurelia Mihai, Germania, 2009), Chira Chiralina (regia Dan Pița, România, 2014) și Aferim! (regia Radu Jude, România, 2015).