Intre Bizanț și Roma

Relația dintre cele două culturi muzicale religioase ale Creștinătății medievale europene, dintre cântul monodic bizantin și cel al lumii latine este unul dintre subiectele constant neglijate în rândul muzicienilor, din varii motive. Cruciada a IV-a (1204) constituie însă unul dintre momentele istorice majore care au intensificat interacțiunea și schimbul dintre cele două lumi. Cucerirea Constantinopolului de către trupele occidentale și fărâmițarea Imperiului Roman de Răsărit într-o serie de state independente france (latine) și grecești, a făcut ca impactul cultural și, implicit, sonor al artei muzicale din Europa apuseană să fie mult mai prezent în fostele insule bizantine din bazinul mediteraneean, insule intrate acum sub administrația republicilor venețiană și genoveză. În consecință, și identitățile sonore ale celor două Biserici – latină și bizantină – au intrat în contact, continuând să se asculte și să se inspire una pe cealaltă, pentru câteva sute de ani, dincolo de rupturile confesionale și formele de sintaxă muzicală „oficiale” promovate de fiecare tradiție în parte.
Conferința de față încearcă să aducă în fața ascultătorilor parte dintre aceste muzici polifonice arhaice recuperate din manuscrise găzduite astăzi în diferite biblioteci din Athos, România sau Orient și care fac ca imaginea impenetrabilă a universului monodic bizantin, construită și devenită, de altminteri, cutumă în rândul majorității specialiștilor și, mai ales, a practicienilor, să suporte ajustări și, pe alocuri, reformulări. Conservarea – poate involuntară – a acestor piese, ar putea reconsidera percepția contemporaneității asupra pozițiilor culturale ale muzicii liturgice bizantine în relație cu creștinătatea apuseană în Evul Mediu, element extrem de valoros atât pentru istoria muzicii europene cât și, în particular, pentru cântul răsăritean.

Prof.univ.dr. Nicolae Gheorghiță a studiat la Universitatea Națională de Muzică din București (Muzică Bizantină și Muzicologie), s-a specializat la Atena și Salonic și a deținut burse de cercetare la Cambridge (Marea Britanie), Sankt Petersburg și Veneția. De asemenea, a urmat două programe post-doctorale la Colegiul Noua Europă și la Institutul Muzical pentru Studii Doctorale din București (UNMB). Nicolae Gheorghiță prezidează comisia de muzicologie a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România și a fost distins cu premiul instituției pentru volumele Byzantine Music between Constantinople and the Danubian Principalities: Studies in Byzantine Musicology (2010) and Musical Crossroads. Church Chants and Brass Bands at the Gates of the Orient (2015), precum și Premiul Academiei Române pentru această din urmă lucrare. În prezent, Gheorghiță predă paleografie muzicală bizantină, stilistică muzicală și teorii ale interpretării cântecului bizantin la UNMB (unde este prorector), și este, de asemenea, dirijor și interpret al corului de muzică bizantină Psalmodia.

„Etheros” a debutat în anul 2010 sub numele de Grupul Vocal Thema (în formulă restrânsă de 5 voci bărbătești), și a apărut din bucuria membrilor săi de a cânta împreună. A fost înființat la ințiativa lui Florian Costea și a lui Ștefan Voicu. Repertoriul abordat era cel bisericesc, ei putând fi auziți adesea în bisericile din București și nu numai, fiind prezenți atât la liturghii cât și la ocazii deosebite din cadrul bisericii. Sub numele de Grupul Vocal Thema înregistrează două albume intitulate „Canonul cel mare” (2014) și „Pricesne” (2019). Pentru realizarea albumului „Pricesne”, grupul se mărește, adăugând o voce în perfectă armonie cu restul grupului, pe tânărul Costin Pastramă. În perioada ce urmează, grupul își schimbă numele, devenind Grupul Etheros. Inaugurează acest nume cu un nou album intitulat „Colinde și Pricesne” (decembrie 2019). Lansarea albumului se face în Germania, la Ravensburg, Ulm și Landsberg am Lech într-un turneu de 5 zile.
Experiența cântatului de nivel profesionist și bucuria de a aduce culoare și armonie în sufletele ascultătorilor, inspiră acest grup să aducă în atenția publicului piese muzicale atât cunoscute cât și mai noi, cu fiecare ocazie. Repertoriul vast abordat delectează auditoriul, oferindu-i bucuria unei muzici de înaltă calitate. Cele 7 voci bărbătești din Grupul Etheros sunt: Florian Costea, Ciprian Mardare, Paul Ghica, Răzvan Rădos, Costin Pastramă, Alexandru Vasile și Ștefan Voicu.