15 Noiembrie 2023, ora 19:00
Sala Auditorium (Muzeul Național de Artă al României)
La Follia, sursă de inspirație de-alungul timpului….una dintre cele mai cunoscute teme muzicale din toate timpurile, a inspirat.
„La Follia” este una dintre cele mai cunoscute teme din toate timpurile. Ea a constituit o inepuizabilă sursă de inspirație pentru numeroși compozitori. Din Baroc până în prezent, compozitorilor precum Corelli, Vivaldi, Couperin sau Marais, li s-au alăturat Beethoven, Brahms, Berlioz, Liszt sau Rachmaninov, care au inclus în lucrările lor această structură armonică a Foliei cu nesfârșite posibilități în arta improvizației.
Recitalul „La Follia e la Gioia” explorează o parte din minunatul univers muzical creat în jurul foliei, într-un rafinat melanj al sonorităților baroce italiene și franceze.
Acest „fenomen muzical are o istorie lungă. Acordurile sale distincte au apărut mai întâi în muzica populară portugheză de la sfârșitul secolului al XV-lea. Numele său – „nebunie” se referea la modul frenetic în care țăranii se învârteau și dansau pe această muzică. Această „nebunie” apare, probabil nu întâmplător, chiar și în Cantata Țărănească din creația bachiană, în aria Unser Trefflicher.
Programul concertului ansamblului clujean „Fonte di gioia” ne propune să „urmărim” Follia prin Italia, Germania și Franța secolelor 17 si 18, pornind de la simplitatea si naturalețea Foliei barocului italian timpuriu din creația compozitorului A. Falconieri. Descoperim apoi, în rafinamentul muzicii franceze descriptive, stări și sentimente cărora le sunt atribuite diferite măști și culori în piesa Les Folies françoises pentru clavecin solo compusă de Fr. Couperin. Strike de Viol, a fost compusă de H. Purcell în semn de prețuire cu ocazia aniversării zilei de naștere a reginei Maria a II-a a Angliei. Tu fedel? Tu constante? cantata de inspirație italiană din creația lui Händel ne vorbește despre dragoste și împărtășirea ei.
Călătoria se încheie în Barocul musical târziu din Italia unde Antonio Vivaldi compune celebra triosonată pe tema La Follia. În această lucrare, tratarea temei este urmată de 19 variațiuni, în care pasajele de virtuozitate se împletesc cu cele expresive, și în care este relevată întreaga măiestrie vivaldiană, prezentată în formă condensată.
În program:
Antonio Falconieri (1585/6-1656) – Folias echa para mi Señora Doña Tarolilla de Carallenos (din Il primo libro de Canzone 1650)
François Couperin (1668–1733) – Les Folies françoises, ou Les Dominos (Din Pièces de clavecin III, Ordre 13, (1722)
George Friedrich Händel (1685-1759) – “Se non ti piace amarmi” din cantata „Tu Fedel? Tu constante?” (HWV 171)
Dietrich Buxtehude (1637-1707) – Ciaccona in mi minor, BuxWV 160 (aranjament pentru 2 viori și continuo)
Henry Purcell (1659-1695) – Strike the viol din „Come Ye Sons of Art”, Z. 323 „Ode for Queen Mary’s Birthday” ( 1694)
Antonio Vivaldi (1678-1741) – La Follia în re minor, op 1, nr. 12 RV 63 pentru 2 viori și continuo
Interpretează:
Renáta Gebe – Fügi – soprană
Ansamblul Fonte di Gioia:
– Dénes Anna – vioară
– Dénes Csongor – vioară
– Csata István – viola da gamba
– Amalia Erdős – clavecin
Renáta Gebe – Fügi a absolvit Academia de Muzică clujeană la secția vioară și canto clasic. În anul 2019 a obținut bursa „Internationale Sommerakademie” din partea Universität für Musik und Darstellende Kunst din Viena.
Renata este pasionată de muzica veche, pe care o studiază de la vârsta de 15 ani. A frecventat cursurile de măiestrie ale lui Petr Zeifart (la Oradea și la Parma), Sophie Gent (Vannes, Franța), Bernhard Forck (Sund, Norvegia). De asemenea, a susţinut concerte în Ungaria, Elveția, Cehia și Italia, ca membră în orchestra „Posticum Iuventutis Internationalis”.
Debutul ca solistă vocală a fost făcut cu rolul Ernestinei din opera „L’occasione fa il ladro” de G Rossini, iar de atunci a colaborat cu numeroase instituții de cultură din țară și din străinătate, în roluri importante precum: Pamina din opera Flautul fermecat, Norina din opera Don Pasquale, Adina din opera Elixirul dragostei, Mélisande din opera din opera Pelléas și Mélisande, Contessa Rosina din opera Nunta lui Figaro.
În 2017 a obținut Premiul I la urmat de Marele Premiu al Concursului Internațional de Interpretare Mozart, Premiul special al Filarmonicii „George Enescu” din București și Premiul II al Concursului Internațional de Canto „Simandy”.
Ansamblul Fonte di Gioia a fost înființat în anul 2009 de către Csongor Dénes, Anna Dénes, István Csata și Amalia Erdős, absolvenți ai Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca. Entuziasmul și aplecarea spre muzica barocă i-a făcut pe cei patru membri ai formației să participe la primul concurs baroc de muzică de cameră organizat în România, „La Stravaganza”. După doar două luni de la constituire au primit Premiul II și elanul de a merge mai departe.
Dornici să se perfecționeze, au participat la cursuri de măiestrie în cadrul Festivalului La Stravaganza precum şi în cadrul Academie de Sablé la Cluj. Sub îndrumarea unor personalităţi precum Mira Glodeanu, Mihail Ghiga, Bruno Cocset, Françoise Lengellé și Dieter Weitz au devenit curând o prezenţă remarcabilă pe scena muzicii vechi din România, concertând în cadrul festivalelor estivale naționale în Sibiu, Cisnădioara, Sighișoara, Prejmer, Râșnov, Ghimbav, Odorheiul Secuiesc, Miercurea Ciuc, Satu-Mare şi bineînţeles, în orașul lor de reşedinţă, Cluj-Napoca.
Membrii formaţiei au mai cântat la Bucureşti şi Namur împreună cu ansambluri celebre precum Il Gardellino (Belgia) sau Ausonia (Franţa). Csongor Dénes, Anna Dénes şi István Csata cântă în Orchestra Filarmonicii “Transilvania” din Cluj, în timp ce Amalia Erdős predă orgă, clavecin și muzică de cameră la Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima”.
În anul 2013, ansamblul baroc Fonte di Gioia a lansat primul CD audio care își propune să readucă la viață sonoritatea celei mai vechi orgi din România (Paucișoara – județul Mureș, 1693) prin intermediul muzicii transilvănene și italiene.
În anul 2017 Fonte di Gioia a câștigat bursa oferită de Fundația Comunitas în cadrul căreia au susținut concerte, în formație lărgită, alături de soprana Renata Gebe-Fügi și violista Erzsebet Kiraly.