Duminică, 21 Noiembrie 2021, ora 19:00
Ketil Haugsand (Germania) – solo clavecin
„Suiter than France” sau Adevărata Epocă de Aur a muzicii franceze pentru clavecin.
Program:
– Louis Couperin (1626 – 1661): Suite Fa Majeur:
Prèlude – Allemande Grave – Courante – Branle du Basque – Sarabande – Gaillarde – Chaconne
– Louis Marchand (1669 – 1732) Suite sol mineur:
Prèlude – Allemande – Courante – Sarabande – Gavotte – Minuet – Minuet en rondeau – Gigue
– François Couperin (1668 – 1733) Huitiême Ordre:
Prélude – La Raphaéle – Allemande l’Ausoniéne. Légérement et marqué – Courante – Seconde Courante – Sarabande L’ Unique. Gravement – Gavotte. Tendrement – Rondeau. – Gayement – Gigue – Passacaille – La Morinéte. Légérement et trés lié
Interpretează:
Ketil Haugsand – clavecin (clavecin construit de Ketil Haugsand, Oslo, 1971).
O Suită instrumentală, în secolele XVII – XVIII, era, de obicei, „ceva” ce ținea de arta muzicală franceză. „Corespondenta italiană” a acesteia ar putea fi Sonata. Chiar dacă și în Italia se compuneau suite instrumentale (denumite de multe ori Partita), acestea erau structurate, mai degrabă, după tiparul lent – repede – lent – repede, caracteristic sonatei și prea puține prezentau piese cu denumiri de dansuri, așa cum apăreau ele în suitele din școala franceză.
Putem considera destul de lipsită de subtilitate această manieră de a prezenta muzica, stilurile, genurile și, în cele din urmă, caracteristicile definitorii ale fiecăreia dintre cele două națiuni. În realitate, lucrurile sunt mult mai nuanțate, cu infinite „variațiuni pe această temă”; dar diferențierile stilistice, în general, rămân, mai mult sau mai puțin, constante în această direcție.
Interesant de amintit, în contextul acestui recital, este și faptul că unchiul și nepotul Couperin nu s-au întâlnit niciodată, din moment ce primul murise deja, cu șapte ani înainte de nașterea celui de al doilea. Și, totuși… piesele lor exprimă emoții atât de asemănătoare – iar asta se datorează, în întregime, stilului bine conturat, plin de savoarea expresivității poetice a creației franceze – caracterizate de prezența armoniilor profunde și a tandrelor jocuri ritmice.
Aceasta este și motivația pentru care a doua suită a lui Louis Marchand – lucrare publicată în 1706 sub denumirea „Second Livre” – poate fi inserată în cadrul acestui program, fără probleme. Ea este alcătuită din piese de mai mici dimensiuni, mai puțin complexe (comparativ cu cele ale primei sale suite în re minor, de exemplu, o lucrare extrem de bine elaborată), mult mai apropiate de stilul italian de compoziție.
Cât despre muzica plină de generozitate din Huitième Ordre al lui François, aici avem de a face cu o lucrare deosebită – mai ales având în vedere faptul că ea face parte din cel de al doilea volum de piese pentru clavecin, publicat în 1717. Aici totul trebuia să fie perfect. Nu era loc pentru „pastișe ieftine” sau „variante îmbunătățite” ale pieselor unchiului său, mai ales având în vedere faptul că acesta nici măcar nu apucase să le publice pe parcursul vieții.
Cei trei reprezintă o parte consistentă a repertoriului clavecinistic francez. Ei – alături de nume precum d’Anglebert, Clerambault, Rameau, compozitorii francezi de mai târziu și „outsideri”, precum Johann Sebastian Bach – sunt cei cărora le datorăm faptul că acest gen instrumental – Suita – este atât de bine structurat, așa cum niciun alt gen nu a fost în epoca Barocului muzical, iar senzualitatea subtilă a acestei muzici nu a fost niciodată egalată sau depășită.
Ketil Haugsand a studiat clavecin la clasa profesorului Gustav Leonhardt la Conservatorul din Amsterdam (1975) unde primește distincția Prix d’Excellence. A fost câștigător al Marelui premiu la concursurile de interpretare de la Paris și Brugges.
Ketil Haugsand a fost profesor de clavecin la Hochschule für Musik Köln și Conservatorul Regal din Copenhaga. Este profesor invitat la cursuri de perfecționare în domeniul muzicii vechi (Norvegia, Portugalia, Italia) și membru în juriile celor mai importante concursuri de clavecin sau muzică de cameră din Europa.
Este unul dintre cei mai importanți claveciniști ai momentului și o personalitate marcantă ai muzicii vechi din Europa. A susținut numeroase concerte ca solist, membru al unor prestigioase ansambluri camerale, conducător muzical sau dirijor în Europa, S.U.A. și Asia. Orchestra barocă norvegiană, Arte Real Ensemble, Orchestra simfonică Stravanger, Orchestra Radio Oslo sau Opera comică Berlin sunt câteva dintre formațiile sau instituțiile în cadrul cărora a activat.
Înregistrările sale cu lucrări de Rameau, Forqueray, Marchand sau Seixas, pentru companiile Simax, Virgin și Linn se bucură de o reală apreciere internațională. Înregistrările volumelor Clavierübungen sau alte cicluri de lucrări ale lui Johann Sebastian Bach sunt considerate interpretări de înaltă ținută artistică, remarcabile prin originalitate