23 noiembrie 2023, ora 19:00
Biserica Sfântul Ioan Rusul
Barocul s-a născut în Bizanț
Monahul Filotheu Bălan și corul „Melos paisian” (dirijor: Dorin Ionescu)
Barocul, ca fenomen muzical, a existat dintotdeauna în ultimul mileniu, cel puțin, în stilistica muzicală bizantină. O dovadă peremptorie o constituie apariția unui Irmologhion „înfrumusețat” în Athena anilor 1550, irmologicul fiind acea specie muzicală bisericească / bizantină cu formule scurte în care înfrumusețările nu pot veni decît sub formă de ornamentare. Din Biserica Ortodoxă, acest fenomen datat la mijlocul veacului al XVI-lea s-a răspîndit în Apus în muzicile culte. Ceea ce este mai puțin cunoscut este faptul că el a fost prezent și documentat, în toate muzicile europene, nu doar în muzica apuseană. Iar dacă în ce privește muzica apuseană cultă a epocii 1600-1780 acest curent îl numim „baroc”, de ce nu am aplica acest termen tuturor celorlalte muzici europene ale acelei vremi?
În privința muzicii românilor, avem cîteva mărturii externe destul de importante, dintre care una venită din partea unui muzician german care vizitează Bucureștiul în 1782 și ne lasă în notația guidonică a vremii sale cîteva fragmente care confirmă o manieră de interpretare a muzicii bisericești mai ornamentată decît cea pe care ne-au lăsat-o în scris muzicienii greci constantinopolitani de la anii 1820. Acești monahi români și slavi deveniseră după 1763 ucenicii lui Ioniță Haşdeu din Suceava. Acest psalt moldovean se desăvîrșise muzical în Iașii anilor 1750, cu cei mai mari muzicieni ai acelei vremi. Între aceștia, un aromân despre care Cuviosul Macarie Ieromonahul afirmă că era „cel mai desăvîrșit și cel mai vestit dascal al vremii aceiia dintre greci”. Cuviosul Macarie Ieromonahul însuși s-a desăvîrșit muzical cu cei mai mari psalți ai Bucureștilor anilor 1780-1790, între care și un compozitor din obștea Sfîntului Paisie Velicicovschi. Dar maxima recunoștință le-a arătat-o părintele Macarie unor muzicieni ai epocii baroce din prima și a doua jumătate a veacului al XVIII-lea de la Curtea Domnească din București. Anume Șerban Protopsaltul și Constandin Moldoveanul Protopsaltul. După 1817, Cuviosul Macarie a așternut pe hîrtie maniera de interpretare a muzicii dobîndită de la acești ultimi exponenți ai barocului muzical românesc. Deopotrivă cu părintele Macarie, mai tînărul său prieten, Visarion Duhovnicul de la Mănăstirea Neamț, a așternut și el pe hîrtie maniera muzicală paisiană învățată de la dascălul său, devenit după 1785 Monahul Iosif și protopsaltul Mănăstirii Neamț. Voi vorbi și despre contribuția românească la muzica bisericească a veacului al XVII-lea și al XVIII-lea, aducînd în atenția pasionaților informații absolut inedite.”
M. Filotheu
În program:
- Imnul de laudă dedicat Preasfintei Treimi, al Sf. Ambrozie al Mediolanului (Milano), compus de Macarie Ieromonahul în plagalul glasului al IV-lea, eptafonic.
- Polihroniu pentru domnul Moldovei, compus de Macarie Ieromonahul, în glasul al IV-lea.
- Irmos calofonic dedicat domnitorului Dimitrie Cantemir, compus de Petru „cel dulce” Berechet, în glasul I: „De la scaunul său s-a pogorât voievodul să se închine lui Hristos.”, cu o cratimă compusă de Macarie Ieromonahul special pentru acest irmos.
- Cratimă calofonică, compoziție Dimitrie Cantemir, glas varis
- Stihiră dedicată Nașterii Domnului: „Astăzi se naște din Fecioara”, compoziție a lui Macarie Ieromonahul în plagalul glasului al II-lea.
Grupul psaltic MELOS PAISIAN urmează erminia interpretativă a Corului bizantin grec, cu precădere din perioada în care acesta a fost condus de neuitatul Lykourgos Angelopoulos (+2014), un veritabil dascăl și iubitor al psalților români, personalitate ce stă la baza revirimentului muzicii psaltice de la noi din țară de după perioada comunistă. Profesorul şi protopsaltul Lykourkos Angelopoulos a scos la lumină nu numai comori compoziţionale demult uitate prin biblioteci, dar şi maniere interpretative tradiţionale comune spaţiului bizantin, existente şi în Grecia continentală, şi în Asia Mică, şi în insulele greceşti, dar şi în Ţările Române şi mai ales în şcolile paisiene de muzică. De aceea, urmând predaniei sale, ne îmbogățim repertoriul și abordăm compoziții ale vechilor dascăli, bizantini sau meta-bizantini, precum Sf. Ioan Cucuzel, Sf. Ioan Glykis, Ioannis Kladas, Gherman Neon Patron, Balasie Iereul, Petru Berechet, Petru Lampadarie, Iacov Protopsaltul, Hurmuz Hartofylax și mulți alții, personalități marcante în epoci diferite, ce au desăvârșit arta muzicală psaltică, un izvor nesecat de muzică inspirată de Duhul Sfânt pentru hrana noastră duhovnicească, a celor de azi.
Membrii Grupului Psaltic MELOS PAISIAN, absolvenți sau încă studenți ai unor instituţii universitare din Iaşi, precum Facultatea de Teologie „Dumitru Stăniloae”, Conservatorul „George Enescu”, dar și ai altor facultăți din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza”, au la bază o experiență acumulată la analogul Bisericii de peste 15 ani, activând de-a lungul timpului în mai multe coruri consacrate din țara noastră, participând în numeroase ocazii la festivaluri de muzică în Europa, dar și la hramurile schiturilor românești din Sf. Munte Athos.
Membrii grupului, preoți, artiști sau angajați ai instituțiilor de cultură ieșene, angajați în domeniul IT sau în alte domenii, aducem mulțumire și laudă lui Dumnezeu pentru darurile primite, suntem într-o continuă căutare de a ne îmbunătăți și de a aduce înaintea publicului o cântare bisericească autentică și bine executată, ce poate preschimba şi înfrumuseţa sufletele. Grupul psaltic MELOS PAISIAN își are rezidența la Biserica Banu din Iași, ctitorie istorică și de o frumusețe aparte, beneficiind de sprijinul necondiționat al Pr. Paroh Bogdan Țifrea.
Conferențiază: monahul Filotheu Bălan (Mănăstirea Petru Vodă).
Absolvent al facultăţilor de Informatică şi Teologie din cadrul Universităţii Bucureşti. În 1996 se închinoviază la Mănăstirea Sihăstria, sub oblăduirea Părinţilor Arhimandriţi Cleopa Ilie şi Ioanichie Bălan, iar apoi la Mănăstirea Petru Vodă, sub a Părintelui Arhimandrit Justin Pârvu. De-a lungul următorilor 26 de ani s-a ocupat cu cercetarea fondului patristic paisian pe două ramuri – teologic şi muzical –, cu binecuvîntarea şi sprijinul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. Această activitate, răsfrîntă prin toate bibliotecile româneşti, ale Sfîntului Munte Athos şi ale lumii, s-a fructificat în sute de scrieri, zeci de volume tipărite, mii de pagini de partituri muzicale inedite, nenumărate conferinţe şi colaborări cu multe universităţile de profil din ţară şi străinătate, devenind îndrumător de doctorat al unora din cei ce acum conduc aceste catedre. Înrîurirea asupra scenei bizantinologiei mondiale este, în opinia academică, de nepreţuit, schimbînd paradigme către izvorul revelat al acestor domenii. La nivel de performance artistic, Mănăstirea Petru Vodă s-a evidenţiat ca finanţatorul şi promotorul principal al bizantinologiei patristice în România.
Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.
One Comment