Marți, 16 Noiembrie 2021, ora 19
Ansamblul “Cantica & Emilio Villalba” (Spania):
Emilio Villalba / Sara Marina / Ángeles Núñez
„Fin’amor” este un termen folosit în poezia și muzica trubadurilor din Evul Mediu, atunci când era vorba despre dragoste adevărată. Într-o societate în care căsătoriile erau, de cele mai multe ori, „aranjate” dinainte, apare și iubirea sinceră: dorința celor doi iubiți de a fi mereu împreună, întotdeauna nevoiți să se ascundă, o iubire pasională și interzisă ce se refugiază în adâncurile pădurii, între ruinele castelelor abandonate sau în orice colț ascuns de lume.
„Nici eu fără tine, nici tu fără mine” (Tristán și Isolda).
În program:
– Anónimo italiano: Saltarello
– Guillaume de Machaut (1300 – 1377): Douce dame Jolie
– Anónimo: Bel mes quieu
– Anónimo italiano: Ductia
– Guillaume de Machaut (1300 – 1377): Je vivrerai liemant
– Anónimo: Mors m’art con fuoc am flama
– Beatriz condesa de Dia (1140 – 1212): A chantar
– Giraut de Bornelh (1138 – 1215): Reis Glorios
– Anónimo: Un sirventes
– Anónimo italiano: Lamento de Tristán
– Anónimo italiano: Trotto
– Moniot d’Arras (1213 – 1239): Cantiga de mayo
Interpretează: Ansamblul „Cantica” & Emilio Villalba.
În perioada secolelor XII – XV, acest „Fine amor” a constituit sursă de inspirație pentru autori precum Guillaume de Machaut, Beatríz, the Countess, Walther Von der Vogelweide, Francesco Landini și mulți alții ce au compus poezii, cântece, dansuri pornind de la această temă.
Acest recital combină câteva dintre cele mai frumoase piese ale acestei perioade care, chiar și după atâtea sute de ani, au rămas la fel de vii și pline de prospețime ca atunci când au fost create.
Instrumentele utilizate sunt replici ale unor minunate instrumente istorice din acea epocă – organetto, dulcimer, viori (fidel), harpe – ale căror sonorități unice ne vor transpune în atmosfera magică a lumii medievale.
Ansamblul Cantica
Cantica este un ansamblu ce explorează lucrările muzicale păstrate în codexurile medievale și în cărțile de cântece din perioada Renașterii (secolele XIII – XVI).
Farmecul acestor creații este întregit de sonoritățile unice ale instrumentelor din acea epocă. În mare parte, acestea sunt construite chiar de Emilio Villalba, pornind de la schițele pe care le-a găsit și cercetat de-a lungul activității sale.
Ansamblul deține o impresionantă colecție, de peste 60 de instrumente muzicale, din epocile medievală, renascentistă și barocă timpurie iar, în anul 2017, membrii săi au creat Fundación Instrumentos Musicales con Historia. Scopul acestei fundații este acela de a cerceta și promova lucrările conținute în codexurile din perioada secolelor VIII – XVI, de a „reînvia” instrumentele fascinante ale acelor vremuri și de a contribui la formarea de muzicieni dornici de a explora acest domeniu al istoriei muzicii universale.
Emilio Villalba. Născut în Sevilla în 1976, Emilio Villalba este un artist cu multiple valențe și cu o nestăpânită sete de descoperire. Aproape că nu există fațetă a produselor culturale pe care le propune care să nu fie realizată chiar de el: pe lângă activitatea de muzician, este și un talentat desenator, astfel că toate copertele de disc și afișele sale îi poartă semnătura. În plus, realizează partea grafică, dar și cea muzicală, pentru o multitudine de aplicații, jocuri video și cărți pentru copii.
Cum povestește chiar el, și-a început aventura muzicală la vârsta de doar patru ani, cu un micuț pian de jucărie. De atunci nu a mai putut scăpa de acest „virus”, iar în prezent este pasionat de instrumentele de epocă și de interpretările historically informed. Poate mânui o colecție impresionantă de instrumente (peste 40, realizate în colaborare cu mai mulți lutieri), cu precădere instrumente cu coarde, printre acestea numărându-se oud-ul arăbesc, saz-ul turcesc, harpa celtică, flașneta, viola da gamba, psalter-ul, rabel-ul și multe altele.
De mai bine de 7 ani colaborează cu Sara Marina, alături de care realizează un efort susținut de descoperire a muzicilor vechi, prezentarea lor unui public cât mai numeros și educarea audienței cu privire la genurile, formele și instrumentele muzicale de odinioară. Împreună au produs trei apariții discografice: Al Andalus, El doncel del mar și Música para princesas, dragones y caballeros. Cel din urmă este dedicat copiilor și îmbină munca de restaurare a unor tradiții muzicale medievale și renascentiste cu fantezia unor povești colorate, dar și cu efortul de a informa publicul tânăr despre instrumentele vechi și formele muzicale ale epocii.
Sara Marina. Artista născută în Cordoba este îndrăgostită de istoria, legendele, arta și muzica din „Al Andalus”. De formație pianistă, Sara Marina este pasionată și cercetează interpretarea istorică pentru instrumente de percuție exotice, precum duff, riq, darbouka și bodhram. De asemenea poate cânta la numeroase instrumente vechi cu claviatură, precum clavicordul, virginalul sau organetto.Împreună cu Emilio Villalba a pus bazele Fundației “Instrumentos Musicales con Historia”, platformă dedicată educării publicului tânăr și nu numai, prin intermediul concertelor, publicațiilor și a materialelor audio-video.
Este, de asemenea, pasionată de manufacturile textile și realizează genți cu desene inspirate de teme muzicale ori teme artistice medievale. Consideră că aceasta este o modalitate bună de a lua cu tine arta atunci când ești pe stradă.
Ángeles Núñez. Soprana Ángeles Núñez are o experiență vastă într-o multitudine de arte. Este o fină cunoscătoare a ritmurilor orientale, ritmuri pe care le înțelege datorită dansului și care, în schimb, îi oferă abilități de bună percuționistă. A început studiul muzicii medievale și sefarde cu ajutorul sopranei Mariví Blasco și, grație timbrului său special, a ajuns să-și dezvolte o muzicalitate și o lejeritate în interpretare demne de o veterană a genului. De aproape trei ani, Ángeles Núñez este parte a grupului AXABEBA.